Dislipidemiile sunt afecțiuni caracterizate prin alterarea metabolizării grăsimilor evidențiate prin modificarea valorilor colesterolului cum ar fi LDL-colesterol, HDL-colesterol și a trigliceridelor.
Dislipidemiile se clasifică în două mari categori: primare sau genetice respectiv secundare altor afecțiuni.
Dislipidemiile primare sunt caracterizate prin afectiuni localizate la nivelul genelor care sintetizează enzimele implicate în hidroliza grăsimilor (lipoproteinlipaza, lipaza hepatică) sau la nivelul genelor implicate în sinteza apoproteinelor. Dislipidemiile genetice pot fi autozomal dominante sau autozomal recesive.
Dislipidemiile secundare însoțesc adesea alte afecțiuni, cum ar fi: obezitatea, diabetul zaharat, afecțiuni renale, hepatice și endocrine (Sindromul Cushing), etc.
Depistarea dislipidemiilor se realizează prin screening la adulții peste 20 de ani, sau sub 20 ani dacă există factori de risc cu istoric familial și în obezitate. Pot exista și în stare latentă, asimptomatice şi astfel pot fi uşor ignorate.
Factori de risc
Dintre factorii de risc care pot provoca dislipidemii amintim: consumul excesiv de alcool, dietele bogate în grăsimi saturate, fumatul, stilul de viață nesănătos, stresul, anxietatea, factorii genetici, medicamente care modifică nivelul colesterolului (betablocante, diuretice tiazidice, estrogenii) şi sindromul metabolic (obezitate abdominală, hipertensiune arterială, insulinorezistenţă, diabet, hiperuricemie).
Consecințe ale dislipidemiilor: factor de risc pentru ateroscleroză, cardiopatie ischemică, accidente vasculare cerebrale ischemice şi hemoragice, pancreatite acute, etc
Evaluarea Nutrițională
Determinarea cauzei nutriționale a dislipidemiei trebuie să fie prioritară, acest lucru se realiază cel mai ușor prin evaluarea obiceiurilor alimentare ale pacientului și istoricul familial relevant acestuia.Dacă dislipidemia nu are un factor genetic (0.5% din populație), atunci cauzele sunt ușor determinabile.
O metodă foarte eficientă de determinare a cauzei nutriționale fiind urmărirea jurnalului alimentar al pacientului.
Nu este rar întâlnit ca la un pacient 45-55% din aportul energetic să fie reprezentat de grăsimi. Aceste grăsimi pot fi mai greu de identificat deoarece de obicei vin împreună cu un consum mare de proteine animale sau lactate.
Aportul energetic crescut, excesul de calorii asociat cu obezitatea poate să fie o cauză ușor determinabilă în timpul evaluării nutriționale, chiar dacă grăsimile sunt indicate în procent de 25-30% în alimentație, în combinație cu un aport excesiv de calorii pot determina dislipidemie.
Proveniența grăsimilor trebuie să fie determinată, grăsimile saturate (animale) trebuie să fie menținute <7% din totalul aportului energetic, grăsimile saturate de proveniență animală conțin și colesterol . Grăsimile trans din alimentația pacientului provenite din uleiuri hidrogenate (margarină ,produse de patiserie etc) pot modifica profilul lipidic în mod negativ. Chiar dacă pacientul are un consum moderat de grăsimi, ~20%, dar sunt preponderente grăsimile saturate sau grăsimile trans atunci constituie factori cauzatori ai dislipidemiei.
Lipsa unor substanțe bioactive din alimentația pacientului cum sunt sterolii vegetali, fibrele alimentare, lipsa grăsimilor polinesaturate și lipsa acidului folic poate determina o dereglare a profilului lipidic.
Medicația pacientului este un factor important deoarece mai multe tipuri de medicamente pot afecta profilul lipidic.
Intervenția Nutrițională
Odată identificate greșelile alimentare se poate intervenii. Intervenția recomandată este schimbarea stilului de viață. Această abordare prevede toate schimbările necesare pe plan alimentar dar și adoptarea unor obiceiuri sănătoase cum sunt mișcarea și renunțarea la fumat.
Prioritatea trebuie să fie corectarea indicelui de masă corporală dacă este cazul. Pierderea grăsimii excesive și corectarea proporției talie/șold este ceea ce ajută la reducerea grăsimii viscerale aducând și alte beneficii pe lângă normalizarea profilului lipidic, aceste beneficii includ scăderea rezistenței la insulină, normalizarea tensiunii arteriale și scăderea riscului de ateroscleroză.
Introducerea alimentelor benefice sănătății precum fructele, legumele, uleiurile polinesaturate, grăsimile cu conținut ridicat de omega 3(pește), alimentele cu conținut ridicat de fitosteroli dar și fibre (semințe de susan, semințe de floarea-soarelui ,semințe de in, nuci, fistic, muguri de pin, migdale, cerealele integrale: germeni de grâu, tărâțe de orez, tărâțe de porumb, tărâțe de grâu, făină de migdale) trebuie realizată treptat pe tot parcursul intervenției nutriționale. Chiar dacă aceste alimente promovează starea de sănătate necesarul energetic nu trebuie depășit iar controlul caloric trebuie menținut și în acest caz.
Odată cu introducerea alimentelor sănătoase cele dăunătoare cu un conținut ridicat de grăsimi saturate , grăsimi trans și colesterol trebuie reduse sau eliminate complet. Nu este necesară reducerea și eliminarea bruscă a acestor alimente însă scopul acesta trebuie să fie.
Mișcare și exercițiul fizic trebuie să fie promovate în dislipidemii fiind factori importanți în prevenție. Odată cu schimbarea stilului de viață trebuie să dispară și sedentarismul, ca și în cazul unei diete este indicat un plan personalizat când vine vorba de exercițiu fizic, iar dacă acest lucru nu este posibil atunci un minim de 30 de minute de mișcare pe zi trebuie respectat.
