Fibrele alimentare și balonarea – subiect de bombă (cu gaz)

Fiind un dietetician, vorbesc des cu pacienții despre funcționarea organismului, mai ales despre funcționarea tractului gastro-intestinal și câteodată trebuie să discutăm și anumite subiecte care nu sunt tocmai cele mai „parfumate”.

Să vorbim deci despre gazele intestinale sau flatulențe.

Unii oameni au boli foarte grave ale tractului intestinal sau iau medicamente care influențează indirect producția de gaze intestinale. Prin urmare au motilitatea tractului intestinal scăzută  sau flora bacteriană este compromisă și alimentele stau nedigerate un timp prea îndelungat în intestine, producând gaze intestinale în exces şi un disconfort foarte sever.

Din fericire grupul menționat mai sus reprezintă un procent foarte mic din populație, iar disconfortul care se manifestă la majoritatea oamenilor poate fi legat direct de alimentația lor.

Să aruncăm o privire la posibilele motive alimentare din cauza cărora producem gaze intestinale în exces..

  • Consumăm alimente care produc gaze în exces  fără să realizăm

Alimente care au un conținut ridicat de fibre produc gaze. Toată lumea știe că fasolea este un aliment sănătos dar în exces poate provoca disconfort. Sunt oameni care mai pot identifica lintea, varza sau eventual broccoli ca și alimente care fac parte din această categorie. Aceste alimente de obicei au acest efect la majoritatea oamenilor dar trebuie să recunoaștem că nu toate fibrele alimentare sunt la fel și avem tendința să reacționăm diferit la nivel de individ față de aceste fibre.

Destul de frecvent aud „domnul nutriționist bila mea nu suportă ceapa, usturoiul, ardeiul gras sau castravetele, mă balonez din cauza lor” – desigur, nu neapărat în această ordine sau nu toate cele menționate. Imediat îmi trec prin minte  două  lucruri, primul este că foarte probabil nu are nici o legatură cu bila iar al doilea este inulina. Inulina este o fibră alimentară denumită şi fructan (exprimare excentrică a celor din mediul academic de a indica că polimerul conține și fructoză). Această fibră deservește un rol prebiotic, însemnând că este consumată de bacterile din colon. Putem identifica trei categorii de persoane, prima categorie tolerează inulina fără nici o problemă, a doua categorie tolerează inulina în cantități moderate sau mici și ați ghicit mai este o categorie de oameni care au intoleranță totală la inulină.

Câteodată aud despre fructe : „nu suport mărul, banana, piersica, perele,caisele, portocalele sau fructele uscate”. Imediat mă duce gândul la sorbitol, un alcool de zahăr care este prezent în aceste fructe și la anumite persoane poate devenii super „gazos”.

Întrebarea desigur este ce putem face dacă consumul unor alimente, mai ales cele cu fibre ne provoacă disconfort.. În nici un caz nu renunțăm la toate alimentele care conțin fibre și începem să consumăm alimente ultra procesate care nu conțin fibre! Trebuie să identificăm exact care sunt alimentele ce ne provoacă disconfort și mai exact ce tip de fibră nu suportăm și care este cantitatea care induce un disconfort.

Fibrele sunt extrem de benefice dar fiind de mai multe tipuri, trebuie să le găsim pe acelea care le-am putea consuma cu plăcere. Pentru asta merită să stați de vorbă cu un dietetician.

  • Consumăm fibre în exces

Orice lucru bun dus în exces poate să fie dăunător. Suntem bombardați zilnic cu informații despre efectele benefice al consumului de fibre (este adevărat dar…), fără însă să ne spună cineva în ce cantitate sunt fibrele benefice și să ne avertizeze că nu toate fibrele sunt făcute la fel. Câteodată din exces de zel să fim sănătoși depășim cantitatea recomandată (uneori chiar foarte mult) care este de 25-35 grame zilnic, și neintenționat ne provocăm un disconfort total inutil și ușor de evitat.

  • Momentul acela ciudat când guma de mestecat îți împrospătează respirația dar pe celălalt capăt…..

Orice produs „fără zahăr” foarte probabil conține ceva substituent pentru zahăr acesta poate fi sorbitol, xilitol, manitol sau un alt poliol. Cum am menționat și sus o categorie de oameni sunt sensibili la acestea, prin urmare pot suferi de balonare și flatulență severă după consumul alimentelor „fără zahăr”.

  • Toleranța la lactoză se schimbă cu timpul.

Cei care au intoleranță la lactoză știu asta și fac pașii necesari pentru a evita lactoza din alimente. Însă nu toată lumea știe că toleranța noastră față de lactoză scade o dată cu înaintarea în vârstă și această intoleranță parțială se manifestă prin balonare și flatulență ridicată după consumul de alimente cu conținut ridicat de lactoză cum ar fi laptele, înghețata sau iaurtul, deși iaurtul de obicei este mai bine tolerat deoarece culturile bacteriene facilitează descompunerea lactozei.

Dacă practici vreun sport și obișnuiești să consumi praf proteic din zer poate ai observat o balonare excesivă, dacă asta devine prea severă este indicat să încerci un praf proteic care nu este extras din lapte(prin urmare fără lactoză).

  • Gunoiul miroase…păi….neplăcut

Poate ai obișnuita să consumi frecvent fast food sau junk (gunoi) food cum se mai zice pe engleză. Excesul de grăsimi care se găsesc în aceste alimente poate încetinii motilitatea intestinală și prin urmare alimentele petrec un timp mult mai mare în colon unde fermentează și se putrifică în exces…neplăcerile cauzate sunt evidente. Alimentele procesate pot dăuna și în alte feluri, pot provoacă inflamația peretelui intestinal sau pot selecționa o floră bacteriană nesănătoasă.

Sfatul cel mai practic în acest caz este să reducem aportul acestor alimente junk(gunoi).

 

De final….

Producerea de gaze intestinale este un proces fiziologic normal și benefic, toți producem gaze într-o cantitate de 500-2000ml/zi, inclusiv femeile (…știu, și eu am fost surprins prima dată când am aflat). Însă acest proces nu are de ce să fie neplăcut. Dacă ai probleme de acest fel cel mai probabil sunt de natură alimentară și aceasta se poate rezolva dacă cauți sursa problemei împreună cu dieteticianul tău.

Please follow and like us:
Pin Share

Leave a Reply