Zahărul hrănește cancerul? Ce spune de fapt știința

De Nemes Levente, dietetician · 21 august 2026

Este cea mai frecventă întrebare pe care o primesc de la pacienții oncologici și de la familiile lor: „Trebuie să scot complet zahărul, ca să nu hrănesc tumora?”. Întrebarea are o logică aparentă și o parte de adevăr — dar concluzia practică pe care o trag majoritatea oamenilor este greșită și, de multe ori, dăunătoare.

De unde vine ideea

În anii 1920, biochimistul Otto Warburg a observat că celulele tumorale consumă glucoză într-un ritm mult mai mare decât celulele normale și o metabolizează preferențial prin glicoliză, chiar în prezența oxigenului. Fenomenul se numește efectul Warburg și este real.

Pe el se bazează și investigația PET-CT: se injectează o glucoză marcată radioactiv (FDG), iar zonele care o captează intens apar luminoase pe imagine. Când un pacient vede propriul PET, concluzia pare evidentă: tumora „mănâncă zahăr”, deci hai să nu îi mai dăm.

De ce concluzia nu se susține

Între „celulele tumorale consumă glucoză” și „zahărul din farfurie hrănește tumora” există trei verigi lipsă:

• Toate celulele folosesc glucoză. Creierul singur consumă aproximativ 120 de grame de glucoză pe zi. Nu există niciun mecanism prin care să o direcționezi departe de tumoră și către restul organismului.
• Organismul își produce singur glucoza. Chiar dacă nu mănânci niciun gram de carbohidrați, ficatul o sintetizează din aminoacizi și din glicerol (gluconeogeneză). Glicemia este menținută între limite înguste indiferent ce faci la masă — altfel nu ai supraviețui.
• Nu s-a demonstrat că restricția de carbohidrați micșorează tumorile la om. Ideea a fost testată; rezultatele sunt în cel mai bun caz neconcludente.

Cu alte cuvinte: nu poți înfometa selectiv tumora prin dietă. Poți însă, foarte ușor, să te înfometezi pe tine.

Dar dietele ketogenice? Ele chiar au fost studiate

Da, și merită o privire onestă. Studiile clinice pe dieta ketogenică în cancer sunt mici, foarte diferite între ele și cu rezultate mixte; analizele sistematice concluzionează că dovezile sunt insuficiente pentru a recomanda dieta ca tratament. În schimb, un rezultat apare constant: pacienții slăbesc — exact ce nu îți dorești în timpul tratamentului activ, când pierderea de masă musculară crește toxicitatea și riscul de amânare a curei.

Din acest motiv, ghidul european de nutriție clinică în cancer (ESPEN) și ghidul ASCO privind dieta în timpul tratamentului nu recomandă dietele ketogenice sau posturile prelungite în afara studiilor clinice.

Partea adevărată a poveștii

Zahărul nu este nevinovat — doar că problema este alta decât se crede. Legătura reală dintre zahăr și cancer este indirectă și trece prin greutatea corporală:

• Excesul de zahăr adăugat, în special din băuturi îndulcite, contribuie la creșterea în greutate.
• Supraponderea și obezitatea sunt asociate cu risc crescut pentru cel puțin 13 tipuri de cancer, printre care cel de sân postmenopauză, colorectal, endometrial, renal, pancreatic, esofagian și hepatic.
• Mecanismele propuse includ nivelurile crescute de insulină și IGF-1, inflamația cronică de grad scăzut și modificările hormonale din țesutul adipos.

Deci recomandarea „limitează zahărul” este corectă. Motivul este însă greutatea și sănătatea metabolică pe termen lung, nu „înfometarea tumorii”. Vezi și ghidul de nutriție în diabet pentru partea metabolică a discuției.

Ce înseamnă asta în practică

Dacă ești sănătos sau ai încheiat tratamentul:

• Limitează zahărul adăugat sub 10% din energia zilnică — ideal sub 5%. Pentru 2.000 kcal înseamnă maximum 50 g, respectiv 25 g pe zi.
• Prima țintă sunt băuturile îndulcite: o doză de 330 ml conține aproximativ 35 g de zahăr, adică deja cât bugetul unei zile.
• Fructul întreg nu este problema: vine cu fibre, apă, vitamine și un răspuns glicemic complet diferit de sucul din el.
• Nu are rost să elimini laptele, cerealele integrale, cartoful sau leguminoasele în numele „luptei cu zahărul”.

Dacă ești în tratament activ și pierzi în greutate: prioritățile se inversează. Când singurul lucru care se poate mânca într-o zi este o budincă, un iaurt cu miere sau un compot, acelea sunt alegerea corectă. Caloriile și proteinele contează atunci mai mult decât procentul de zahăr — detalii în ghidul pe efecte secundare.

Riscul real al acestui mit

Am văzut de mai multe ori aceeași poveste: pacientul aude că zahărul hrănește cancerul, elimină fructele, pâinea, laptele, cartoful și, în cascadă, aproape tot ce mai reușea să mănânce. În câteva săptămâni pierde 5–6 kilograme, mușchiul dispare mai repede decât grăsimea, iar oncologul reduce doza sau amână cura.

Ce este util să faci, de fapt

• Menține-ți greutatea în timpul tratamentului; nu slăbi intenționat.
• Asigură proteina: peste 1 g pe kilogram pe zi, ideal 1,2–1,5 g/kg.
• Redu băuturile îndulcite și produsele ultraprocesate — pentru greutate, nu pentru tumoră.
• Păstrează fructele, legumele, cerealele integrale și leguminoasele.
• Mișcă-te, inclusiv exerciții de forță, în limita permisă de echipa medicală.
• Discută orice dietă restrictivă cu medicul oncolog înainte să o începi.

Restul principiilor sunt în ghidul complet de nutriție în cancer, iar dacă vrei un plan adaptat situației tale, vezi suportul nutrițional oncologic. Pe aceeași temă a miturilor alimentare: alimentul minune care previne cancerul.

Întrebări frecvente

Dacă renunț complet la zahăr, se micșorează tumora?

Nu. Organismul își produce singur glucoza din proteine și grăsimi, iar glicemia rămâne în limite normale indiferent de aportul alimentar. Nu există nicio dovadă că eliminarea zahărului micșorează o tumoră.

Atunci de ce apare tumora „luminoasă” pe PET-CT?

Pentru că se injectează glucoză marcată radioactiv, iar celulele tumorale o captează mai intens decât cele normale. PET-ul demonstrează un consum crescut de glucoză, nu faptul că zahărul din alimentație ar determina creșterea tumorii.

Pot să mănânc fructe dacă am cancer?

Da. Fructele întregi aduc fibre, apă, vitamine și compuși protectori, iar recomandările internaționale pentru supraviețuitori includ explicit consumul de fructe și legume. Sucurile de fructe și băuturile îndulcite sunt cele care se limitează.

Este dieta ketogenică o opțiune în cancer?

În afara studiilor clinice, nu. Dovezile de beneficiu antitumoral lipsesc, iar riscul de scădere în greutate și de malnutriție este real. ESPEN și ASCO nu o recomandă în timpul tratamentului.

Zahărul crește totuși riscul de cancer?

Indirect, da: consumul mare de zahăr adăugat favorizează creșterea în greutate, iar supraponderea și obezitatea sunt asociate cu cel puțin 13 tipuri de cancer. De aceea limitarea băuturilor îndulcite are sens — dar din motive de greutate, nu pentru că zahărul ar „hrăni” direct tumora.

Surse

• World Cancer Research Fund — Does sugar feed cancer?
• ESPEN practical guideline: Clinical Nutrition in cancer (2021)
• ASCO Guideline: Exercise, Diet and Weight Management During Cancer Treatment (2022)
• OMS — recomandări privind consumul de zaharuri libere

Toate materialele despre nutriția în cancer

Mituri alimentare, verificate

Please follow and like us: